miercuri, 25 aprilie 2012

Şosete

Contrar a ceea ce vă tot povestesc fostele mele femei, fac eforturi serioase pentru a-mi menţine cât mai mult timp mirosul natural de smirnă cu care am fost binecuvântat de Mama Natură.

Da, e adevărat că fac baie din an în Paşti, dar credeţi-mă că pe toată perioada de timp scursă de la ultima îmbăiere folosesc tehnici de matematică pură pentru a calcula nivelul optim de transpiraţie impregnată în piele. Dacă nivelul e scăzut, nu mă mai plac fetele, cică nu le atrag defel. Dacă nivelul e ridicat, nu mă mai plac bărbaţii, în ochii lor mirosul se transformă hidos de-a dreptul în duhoare.



Hai, la matematică mă mai pricep şi, sincer să fiu, îmi şi place. În schimb, apa nu mi-a plăcut niciodată. Totuşi, sunt nevoit să mă spăl la subraţ în fiecare dimineaţă, curge smirna pe acolo ca nebuna. Dau cu spidstic şi tot nu fac faţă pe-a doua zi. M-am obişnuit cu corvoada, dar tot nu-mi face plăcere.

În rest, am pus piciorul în prag!

Nu mă spăl pe faţă decât dacă mă linge tălălăul de Azorică, seara când îi dau de mâncare. După urechi, numai dacă îmi sparg vreun coş. În urechi, niciodată: dau cu audi-spray când se-adună prea multă ceară şi nu mai aud bine. Pe picioare? Hmm, acolo a fost întotdeauna problematic, dar am găsit o soluţie ingenioasă: port ciorapii o singură zi, apoi îi dau la spălat. Nivelul de smirnă e acceptabil, pantoful rămâne cu un iz catifelat, ce mai! - totul e în parametri normali.

Problema e că locul de dat la spălat nu mai e demult în baie. Înainte, toată lumea folosea coşul de rufe până am început eu să arunc şosetele murdare pe hol. Fiică-mea şi-a dat seama rapid că şi ea îşi poate simplifica viaţa şi le aruncă în acelaşi loc. Nevastă-mea, săraca, le strânge grămadă înainte de a ajunge invitaţii la sfârşit de săptămână, bombănind de fiecare dată cuvinte urâte la adresa mamei subsemnatului care ne-a învăţat ea prost cu adusul mâncării la pat.

Cu ceva vreme în urmă, fiică-mea s-a hotărât să ne joace feste. Ea ştia că şosetele de pe hol sunt murdare, ştia şi de coşul de rufe din baie, dar s-a gândit ea aşa, cu mintea ei de doi ani jumate, să pună şosetele murdare la loc în dulap!

Nu vă puteţi imagina ce s-a întâmplat când am purtat pentru prima oară aceeaşi pereche de şosete două zile la rând. M-am aşezat seara relaxat la televizor şi sufrageria s-a umplut instantaneu de smirnă! Am aruncat şosetele la baie, degeaba! - smirna a persistat în aer până dimineaţa cu tot cu fereastra deschisă. La cafea, altă problemă: nu puteai sta pe terasă din cauza pantofilor impregnaţi de smirnă. I-am scos afară în curte: au leşinat vrăbiuţele! I-am pus într-o pungă, la deal de casă: m-a rugat vecinul să îngrop dracului mortăciunea aia că i se îmbolnăvesc vacile.

Eu alţi pantofi nu mai am. Îmi pare rău pentru voi. A, şi vă asigur că n-am de gând să-i spăl şi mai durează până se rup să-mi cumpăr alţii.

Deci, atenţie, ţineţi departe! Să nu spuneţi că nu v-am spus...
***