duminică, 7 aprilie 2013

Despre nimic

De multe ori mă gândesc să las dracului sugestiile vagi şi îndemnurile subtile pe care vi le tot plantez în subconştient şi să v-o spun verde-n fată: aici nu veti găsi niciodată ceea ce căutati!
Vă aşteptati la ceva deosebit, ceva care să vă explice sensul vietii sau care să vă schimbe pentru totdeauna modul în care priviti lumea şi când colo găsiti două-trei vorbe goale, aruncate aiurea pe www, fără început şi fără sfârşit.

Din păcate, aici n-o să găsiti nimic.
Nimic, niciodată, până la sfârşitul zilelor!

Mă uit la mine în oglindă câteodată şi-mi dau seama de cât de penibil sunt.
Ditamai omul, cu nevastă şi copchii, cu serviciu şi ipotecă, cu mai multe înmormântări decât nunti la activ, păşind fără nici o grijă, aproape inconştient, spre vârsta a doua, deci ditamai animalul, stau toată noaptea ca vitelul plin de hormoni cu fetele pe afară şi spun pănărămi oricui are chef să mă asculte.

Măi, fetelor, voi sunteti tinere, drăgute, inteligente, ce tot bateti la poarta mea seară de seară?
Credeti că eu, la vârsta mea, mai am chef de distractii, cluburi, băute sau conversatii gen "Care e vedeta ta preferată" sau "Ce filme ai mai văzut în ultima vreme"? Dacă tot veni vorba, Jenna Jameson şi "Jenna does New York"....

Nu, tată, singurul lucru de care am nevoie în acest moment al vietii e liniştea.

Linişte să stau lungit la televizor, linişte să beau o bere la meci, linişte să fumez dimineata la cafea, linişte să mănânc, linişte să stau pe budă, linişte să dorm...

Linişte! Vreau doar linişte...

Îmi puteti oferi voi, fetelor, aşa ceva?! Bineînteles că nu, ştiam eu...

Da, toti avem o latură perversă de care ne e ruşine, dar pe care nu reuşim să o tinem ascunsă de noi înşine şi care ne împinge tot timpul de la spate direct în mocirla abjectului moral şi spiritual.
Eu înteleg că ăsta e singurul motiv pentru care treceti pe la mine şi îmi dau seama că sunt îmboldit spre actiunile astea auto-distructive din acelaşi motiv ca şi voi.

N-aveti de ce să vă fie ruşine!

Într-un fel, e spre binele vostru, pe termen lung vă face mai puternici ca pe copiii mici, care îşi clădesc imunitatea când mănâncă pământ sau când iau vreo viroză.

Problema voastră cea mai mare e că vă amăgiti cu gândul că vizitele voastre la mine-n curte ar avea scopuri nobile şi, din păcate, ajungeti de fiecare dată să fiti dezamăgite de mine şi mai ales de voi.

Voi sunteti într-o stare continuă de negare, blocajul mental şi spiritual e iminent şi primul pas pe care trebuie să-l faceti e să recunoaşteti că aveti o problemă.

Nu vă rămâne decât să strigati sus şi tare ca la alcoolicii anonimi:

- Numele meu este puncte-puncte şi am o minte perversă! Sunt doar un simplu om, un biet păcătos, dar promit să nu mai trec pe la Rotaru pe blog de acum înainte!